Posted by on Mar 18, 2013 in Blog | 0 comments

postul pastelui, iubirea fata de aproapeAm intrat in Postul Pastelui, postul cel mai greu din an. Acesta se afla in stransa legatura cu Taina Botezului, intrucat, asa cum arata invatatura Sf. Pavel, afundarea baptismala semnifica unirea noastra cu Iisus Hristos, in moartea si ingroparea Sa dar si in Inviere. In primele secole ale existentei Bisericii, momentul anului ales pentru oficierea botezului era noaptea de Pasti. In aceasta noapte, Biserica comemora atat ingroparea, cat si, mai apoi, invierea lui Hristos. Botezul, care astazi este un eveniment sarbatorit in familie, era, atunci, un eveniment public, la care lua parte toata comunitatea.

In crestinismul rasaritean si in cel apusean, Postul Pastelui este, astazi, legat de perioada pregatirii ultime, care a condus la marea sarbatoarea baptismala din noaptea Invierii. Oamenii care erau invatati in scopul primirii botezului – catehumenii – parcurgeau, in secolul al IV-lea, cele 40 de zile premergatoare initierii acestora de Sfintele pasti, o perioada de pregatire. Aceasta perioada consta in postire aspra, rugaciune, slujbe zilnice, lepadari si privegheri. Catehumenii din Ierusalim mergeau 3 ore la biserica, zilnic, timp de 40 de zile. Credinciosii din primele secole ale Bisericii se simteau ca fiind, toti laolalta, un singur trup, iar necazurile si bucuriile traite de unul dintre ei, erau ale tuturor. Astfel, in timp, aceste 40 de zile de dinaintea Pastelui, au devenit o perioada de invatare spirituala pentru comunitatea intreaga. Daca in secolele II si III, postul premergator Pastelui dura o saptamana, incepand cu secolul al IV-lea, s-a transformat in cele 40 de zile, precum ne este cunoscut in zilele noastre.

Postul reprezinta retinerea totala sau partiala de la anumite alimente, bauturi, obiceiuri pe o durata de timp, mai scurta sau mai lunga. Astfel, nu este suficient sa ne abtinem de la mancaruri si bauturi interzise in post, ci si de la pofte, ganduri, fapte neplacute lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, postul trupesc trebuie sa fie insotit de cel sufletesc. Sfintii Parinti Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur dar si altii spun ca originea Postului Pastelui este in Rai, prin interzicerea data de catre Dumnezeu primilor oameni referitoare la mancarea din pomul oprit. In cursul Postului Pastelui se posteste in primele doua zile, luni si marti din prima saptamana. Este recomandata tinerea postului complet sau, pentru cei slabi, ajunare pana seara, cand se poate bea apa si manca paine. Acelasi principiu este respectat si in primele trei zile si in ultimele doua zile din Saptamana Patimilor. Miercurea se ajuneaza pana seara, cand se poate manca paine, dar si legume fierte, fara untdelemn.

In primele cinci zile din saptamana, in restul postului, se mananca uscat, doar seara, legume fierte cu untdelemn. Se poate consuma si putin vin. In orice zi a saptamanii ar cadea, se dezleaga la untdelemn si vin de: Aflarea capului sfantului Ioan Botezatorul, Sfintii 40 de mucenici, Joia Canonului celui mare, inainte de serbarea Buneivestiri si dupa aceasta, in ziua Sfantului Gheorghe. Dupa unii, se dezleaga la untdelemn si vin si in Joi Patimilor. Se dezleaga si la peste in praznicul Buneivestiri (25 martie – cand cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga, insa, doar la untdelemn si vin; cand cade in vinerea sau sambata din Saptamana Patimilor, se dezleaga doar la vin) si in Duminica Floriilor.

Crestinii care doresc sa tina acest post, trebuie sa tina seama de faptul ca, nefiind insotit de bunatate, milostenie, iubire fata de aproape, respect, rugaciuni si multa rabdare, Postul Sfintelor Pasti nu are efect. Postul Pastelui nu presupune doar infranarea de la alimente si bauturi, ci si de la ganduri si fapte, lucru care fac din acest post lung, cel mai greu de peste an.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>